Sustenabilitate

Cât de sustenabil este sistemul alimentar european?

Septembrie 2026

EU FOODPACT visual about sustainable European food systems

Cât de sustenabil este sistemul alimentar european?

O analiză a tabloului de bord al UE pentru monitorizarea sistemului alimentar

Înțelegerea sistemelor alimentare din Europa: de ce este importantă monitorizarea

Cât de sustenabile sunt alimentele pe care le producem și le consumăm? Devin oare sistemele alimentare europene mai ecologice, mai reziliente din punct de vedere economic și mai incluzive din punct de vedere social? Și cum putem măsura progresul înregistrat în atingerea acestor obiective?

Aceste întrebări dobândesc o importanță din ce în ce mai mare pe măsură ce Europa încearcă să-și transforme sistemele alimentare ca răspuns la schimbările climatice, degradarea mediului, presiunile economice și nevoile sociale în continuă schimbare.

Sistemele alimentare depășesc cu mult sfera agriculturii. Acestea cuprind activitățile interconectate legate de producerea, prelucrarea, distribuția și consumul alimentelor, precum și de gestionarea deșeurilor alimentare. Performanța acestora influențează sustenabilitatea mediului, dezvoltarea economică, ocuparea forței de muncă, sănătatea publică și bunăstarea socială.

Pentru a înțelege aceste relații complexe sunt necesare date fiabile și o abordare cuprinzătoare a monitorizării.

Pentru a face față acestei provocări, Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, în colaborare cu mai multe servicii ale Comisiei și cu părțile interesate, a dezvoltat Tabloul de bord al UE pentru monitorizarea sistemului alimentar, o platformă interactivă concepută pentru a evalua progresele înregistrate în direcția unui sistem alimentar european echitabil, sănătos și sustenabil din punct de vedere ecologic – disponibil la:

https://datam.jrc.ec.europa.eu/datam/mashup/EU_FOOD_SYSTEM_MONITORING/

Lansat pentru prima dată în noiembrie 2024, tabloul de bord oferă un cadru structurat pentru monitorizarea sustenabilității de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente. Acesta sprijină elaborarea politicilor bazate pe date concrete, ajută la identificarea provocărilor emergente și le permite utilizatorilor să analizeze tendințele și modelele din diferite aspecte ale performanței sistemului alimentar.

Este important de menționat că tabloul de bord nu are rolul de a oferi un scor unic de sustenabilitate. În schimb, acesta reunește mai mulți indicatori care permit utilizatorilor să analizeze complexitatea sistemelor alimentare și să înțeleagă modul în care interacționează diferitele dimensiuni ale sustenabilității.

Cadrul de monitorizare a continuat să evolueze. Un raport tehnic al JRC publicat în 2025 documentează prima sa extindere majoră, introducând 15 indicatori noi și îmbunătățind acoperirea unor aspecte legate de sustenabilitate care erau anterior insuficient reprezentate.

Această evoluție reflectă un principiu important: pentru a evalua sustenabilitatea alimentară, este necesar să privim dincolo de performanța ecologică și să luăm în considerare oamenii, întreprinderile și comunitățile care asigură funcționarea sistemelor alimentare.

În culisele tabloului de bord: Ce măsoară de fapt Europa?

Una dintre cele mai valoroase caracteristici ale Tabloului de bord al UE pentru monitorizarea sistemului alimentar este abordarea sa multidimensională.

Cadrul de monitorizare este structurat în jurul a trei dimensiuni principale ale sustenabilității — de mediu, economică și socială — completate de două domenii tematice transversale care vizează guvernanța și reziliența.

Aceste dimensiuni sunt împărțite la rândul lor în domenii tematice și domenii de indicatori, creând o structură ierarhică care leagă obiectivele generale de sustenabilitate de aspectele specifice și măsurabile ale performanței sistemului alimentar.

Sustenabilitatea mediului: Înțelegerea amprentei ecologice a alimentelor

Dimensiunea de mediu analizează presiunile pe care sistemele alimentare le exercită asupra resurselor naturale și a ecosistemelor.

Este structurată în cinci domenii tematice: schimbările climatice; poluarea și substanțele antimicrobiene; utilizarea sustenabilă a resurselor; biodiversitatea; și aspectele transversale de mediu.

Indicatorii vizează diferite aspecte ale performanței de mediu, printre care emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea pesticidelor, resursele funciare și solul, apa, resursele acvatice, biodiversitatea, pierderile și risipa alimentară, precum și practicile din cadrul economiei circulare.

De exemplu, indicatorii privind emisiile de gaze cu efect de seră contribuie la monitorizarea impactului activităților din sectorul alimentar asupra schimbărilor climatice. Indicatorii privind utilizarea pesticidelor oferă informații despre impactul substanțelor chimice asociate producției agricole, în timp ce cei referitori la biodiversitate ajută la evaluarea relației dintre producția alimentară și conservarea ecosistemelor.

Doi indicatori deosebit de interesanți, actualizați în cadrul extinderii din 2025 a tabloului de bord, se referă la pierderile alimentare și la generarea și utilizarea produselor secundare. Indicatorul privind pierderile de alimente măsoară pierderile care apar în etapa de producție primară, inclusiv culturile agricole rămase nerecoltate pe câmp și animalele care pier înainte de sacrificare. Indicatorul privind produsele secundare analizează materialele rezultate din producția agricolă și procesarea alimentelor, care pot fi utilizate în hrana animalelor sau pentru obținerea unor produse nealimentare. Acești indicatori arată cum monitorizarea poate evidenția oportunități de utilizare mai eficientă a resurselor și de reducere a presiunilor asupra mediului de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente.

Sustenabilitatea economică: Pot sistemele alimentare să rămână viabile și echitabile?

Îmbunătățirile în domeniul mediului sunt esențiale, dar sistemele alimentare trebuie să ofere, de asemenea, oportunități economice viabile pentru persoanele și organizațiile implicate.

Dimensiunea economică este structurată în două domenii tematice: Viabilitate economică echitabilă în lanțul valoric alimentar și Dezvoltare și logistică. Aceste domenii acoperă aspecte precum creșterea economică, distribuția veniturilor, structurile de piață, prețurile, comerțul, dezvoltarea tehnologică, digitalizarea, transporturile și infrastructura.

Tabloul de bord include indicatori care măsoară valoarea adăugată de-a lungul lanțului alimentar, permițând utilizatorilor să analizeze contribuția economică a diferitelor activități, de la producția agricolă până la prelucrare și distribuție. Alți indicatori se concentrează asupra distribuției veniturilor și a remunerației.

După lansarea versiunii inițiale a tabloului de bord, modificările introduse în 2025 au consolidat această dimensiune prin includerea unor indicatori precum salariul mediu pe sector, raportul dintre veniturile angajaților și ponderea veniturilor din muncă.

Acești indicatori oferă perspective complementare asupra modului în care valoarea economică este generată și distribuită în cadrul sistemului alimentar. De exemplu, salariile medii pot fi analizate împreună cu valoarea adăugată pentru a înțelege mai bine situația economică a lucrătorilor din diferite segmente ale lanțului de aprovizionare cu alimente. Acest aspect este deosebit de relevant atunci când se analizează sustenabilitatea economică a activităților agricole, de producție alimentară și de distribuție.

Dimensiunea economică vizează, de asemenea, dezvoltarea tehnologică și transformarea digitală. Indicatorii analizează competențele digitale ale lucrătorilor din agricultură, silvicultură și pescuit, gradul de digitalizare al întreprinderilor din sectorul alimentar, precum și adoptarea tehnologiilor de inteligență artificială și ale Internetului Lucrurilor. Aceste măsuri recunosc faptul că viitoarea competitivitate și durabilitate a sectorului agroalimentar vor depinde din ce în ce mai mult de capacitatea întreprinderilor și a lucrătorilor de a adopta noi tehnologii și de a-și dezvolta competențele adecvate.

Sustenabilitatea socială: punerea oamenilor în centrul sistemelor alimentare

Un sistem alimentar sustenabil trebuie să contribuie la bunăstarea oamenilor, să promoveze incluziunea socială și să susțină un regim alimentar sănătos.

Dimensiunea socială cuprinde trei domenii tematice: sisteme alimentare echitabile, incluzive și etice; mediul alimentar; precum și nutriția și sănătatea. Aceste domenii abordează aspecte precum ocuparea forței de muncă, condițiile de muncă, disponibilitatea și accesibilitatea alimentelor, mediul de consum, obiceiurile alimentare și rezultatele legate de sănătate. Indicatorii privind ocuparea forței de muncă oferă informații despre contribuția activităților din domeniul alimentar la piața muncii. Indicatorii includ, de asemenea, măsuri referitoare la disparitățile de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și la posturile vacante din sectorul agroalimentar, contribuind la extinderea capacității cadrului de a monitoriza condițiile de pe piața muncii. De asemenea, sunt luate în considerare și alte componente referitoare la nutriție și comportamentul alimentar. Tabloul de bord include indicatori legați de consumul diferitelor grupe de alimente, de aportul de sare, de consumul de alcool și de consumul de cereale integrale.

Aceste măsuri oferă informații privind obiceiurile alimentare și importanța acestora pentru sănătatea publică și consumul sustenabil de alimente.

Împreună, indicatorii sociali evidențiază un aspect esențial al sustenabilității alimentare: producerea unei cantități suficiente de alimente nu este suficientă. Sistemele alimentare trebuie să promoveze, de asemenea, o alimentație sănătoasă, condiții de muncă echitabile și accesul la alimente nutritive.

Tabloul de bord este în continuă evoluție și poate suferi modificări. Ce s-a schimbat recent?

Evoluția tabloului de bord ilustrează efortul continuu de a dezvolta un cadru de monitorizare mai cuprinzător și mai echilibrat. Conform raportului tehnic al JRC din 2025, prima actualizare majoră a dus la creșterea numărului de indicatori de la 75 la 90. Dimensiunea de mediu a crescut de la 45 la 47 de indicatori, în timp ce dimensiunea economică s-a extins de la 13 la 20, iar dimensiunea socială de la 17 la 23.

Deși indicatorii de mediu continuă să reprezinte cea mai mare pondere, extinderea a consolidat capacitatea cadrului de a monitoriza aspectele economice și sociale ale sustenabilității alimentare.

Actualizarea a îmbunătățit, de asemenea, reprezentarea diferitelor etape ale lanțului de aprovizionare cu alimente, în special prelucrarea și consumul alimentelor. Cu toate acestea, JRC recunoaște că există în continuare lacune semnificative de informații. Datele referitoare la producția agricolă primară sunt, în general, mai ușor de obținut decât informațiile privind anumite activități din domeniul prelucrării, distribuției și consumului. Acest lucru se datorează, în parte, faptului că informațiile relevante pot fi deținute de organizații private sau pot să nu fie colectate în mod sistematic. Prin urmare, cadrul de monitorizare include conceptul de indicatori provizorii: aspecte considerate importante pentru evaluarea sustenabilității, dar pentru care nu sunt încă disponibile date sau metodologii adecvate. Pe măsură ce vor apărea noi informații, acești indicatori provizorii pot fi transformați în indicatori operaționali.

Astfel, tabloul de bord devine mai mult decât o simplă colecție de statistici. Este, de asemenea, un cadru de cercetare în continuă evoluție, care ajută la identificarea cunoștințelor existente, a aspectelor care rămân incerte și a domeniilor în care sunt necesare investigații suplimentare.

Dincolo de sustenabilitatea mediului: competențe digitale și inovare

Una dintre cele mai interesante evoluții din cadrul de monitorizare este atenția tot mai mare acordată transformării digitale.

Includerea indicatorilor referitori la competențele digitale, inteligența artificială, tehnologiile Internetului Lucrurilor și intensitatea digitală reflectă importanța tot mai mare a capacităților tehnologice în întregul sector agroalimentar. De exemplu, indicatorul Competențe digitale ale forței de muncă din sectoarele agricol, forestier și pescăresc analizează nivelul de competențe digitale în rândul lucrătorilor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani. Pe de altă parte, indicatorul Intensitatea digitală în întreprinderile din sectorul alimentar măsoară proporția întreprinderilor din acest sector care prezintă niveluri ridicate sau foarte ridicate de intensitate digitală. Alți indicatori urmăresc adoptarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor interconectate în industria alimentară.

Aceste măsuri oferă noi oportunități de a explora relația dintre dezvoltarea tehnologică, competitivitatea întreprinderilor și tranzițiile către sustenabilitate. De asemenea, ele subliniază importanța educației și a formării profesionale. Adoptarea noilor tehnologii presupune mai mult decât simple investiții în echipamente sau software. Lucrătorii și organizațiile au nevoie de competențele necesare pentru a înțelege, a implementa și a utiliza soluțiile digitale în mod eficient.

Valorificarea datelor pentru dezvoltarea lanțului agroalimentar

Tabloul de bord al UE pentru monitorizarea sistemului alimentar oferă oportunități care depășesc sfera monitorizării politicilor și a cercetării științifice. Prin punerea la dispoziție a indicatorilor de sustenabilitate, acesta poate deveni, de asemenea, o resursă educațională valoroasă pentru elevi, profesori, specialiști și organizații comunitare.

Acest potențial este deosebit de relevant pentru obiectivele proiectului FOODPACT al UE, care promovează dezvoltarea cunoștințelor și competențelor necesare pentru a sprijini sisteme alimentare mai sustenabile. Înțelegerea sustenabilității presupune capacitatea de a interpreta informațiile, de a recunoaște relațiile dintre diferite dimensiuni și de a evalua posibile soluții.

Tabloul de bord oferă oportunități de dezvoltare a mai multor competențe, printre care alfabetizarea în domeniul datelor, gândirea sistemică, analiza critică și luarea deciziilor pe baza dovezilor.

De exemplu, cadrele didactice pot folosi platforma pentru a le prezenta cursanților provocări reale legate de sustenabilitate și pentru a-i încuraja să analizeze modul în care interacționează factorii de mediu, economici și sociali. Profesioniștii din sectorul agroalimentar pot explora indicatori relevanți pentru activitățile lor, în timp ce organizațiile comunitare pot folosi datele pentru a stimula discuțiile despre sistemele alimentare locale și prioritățile în materie de sustenabilitate.

Transformarea sistemelor alimentare din Europa reprezintă o provocare complexă, care necesită responsabilitate față de mediu, reziliență economică, inovare tehnologică și incluziune socială.

Tabloul de bord al UE pentru monitorizarea sistemului alimentar aduce o contribuție importantă reunind date și dovezi privind diferitele dimensiuni ale sustenabilității și etape ale lanțului de aprovizionare cu alimente. Dezvoltarea sa continuă ne reamintește, de asemenea, că monitorizarea sustenabilității este un proces în continuă evoluție. Noii indicatori, metodologiile îmbunătățite și datele de mai bună calitate pot scoate la iveală provocări și oportunități care înainte erau greu de identificat.

Pentru că construirea unor sisteme alimentare mai durabile începe prin a pune întrebări mai pertinente — și prin a învăța cum să transformăm datele relevante în acțiuni concrete.

Surse și lecturi suplimentare

Comisia Europeană — Centrul Comun de Cercetare (2025). Cadrul de monitorizare a sistemului alimentar al UE: cincisprezece indicatori noi pentru o acoperire mai echilibrată a indicatorilor. Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene. DOI: 10.2760/5463127.

Comisia Europeană — Centrul Comun de Cercetare (2024). Cadrul UE de monitorizare a sistemului alimentar: de la concepte la indicatori. JRC137971.

Comisia Europeană — Centrul Comun de Cercetare. Tabloul de bord al UE pentru monitorizarea sistemului alimentar.